Hramul Centrului social-cultural „Sfântul Ilie” de la Miclăușeni. PS Părinte Nichifor Botoșăneanul a săvârșit Sfânta Liturghie

Arhiepiscopia Iașilor Iulie 20, 2021   Autor: Tudorel Rusu

Răspunsurile la strană au fost date de un cor de teologi. La slujba arhierească, alături de obștea de monahii a mănăstirii și de maica stareță Mihaela Stroiescu, au fost prezenţi credincioşi din oraşele Iaşi, Roman şi Târgu Frumos.

În cuvântul de învățătură, PS Părinte Nichifor Botoșăneanul a subliniat importanța și puterea dreptei credințe: „Îl cinstim pe Prorocul Ilie Tesviteanul în primul rând pentru că el ne vădește puterea dreptei credințe. (...) Și astăzi, chiar și între noi, creștinii, vedem că sunt atâtea și atâtea împărțiri și dezbinări dureroase. Satana înseamnă «dezbinător, cel ce dezbină, cel care spintecă», cel care împarte inima omului, precum odinioară a adus Evei glas ce a spintecat adevărul descoperit de Dumnezeu. Tot astfel și acum există atâtea credințe rătăcite de la dreapta credință. Dureros a trăit prorocul Ilie aceste credințe greșite ale poporului israelitean, pentru că știa puterea lui Dumnezeu și știa ocrotirea lui Dumnezeu pentru popor atunci când acesta împlinește cuvântul Lui. Și de aceea s-a rugat Ilie - și poporul a știut - și trei ani și șase luni nu a plouat. Iată, noi am avut o lună de căldură dogoritoare, și cât de inconfortabil ne-a fost? Greu i-a fost poporului iudeu trei ani și șase luni fără strop de ploaie, a fost un chin adânc, dar, cu toate acestea, de teama împăratului, nu s-au întors la dreapta slăvire de la înșelăciunea primită în sufletul lor. A îngăduit Dumnezeu, pentru rugăciunea lui Ilie, trei ani și șase luni se secetă, ca să înțeleagă poporul că mai grea este rătăcirea necredinței și abaterea de la credința descoperită de Dumnezeu decât foamea cea trupească, decât lipsa apei esențială pentru viața pământească”.

„Referitor la sărbătoarea Centrului nostru, este important de menţionat faptul că hramul - ziua prăznuirii Sfântului Proroc Ilie, 20 iulie - vine în continuarea prăznuirii Sfintei Cuvioase Macrina - 19 iulie. Cele două zile au o legătură pentru noi foarte interesantă, întrucât Ecaterina Sturdza Cantacuzino, cea care a donat întreg complexul, s-a călugărit cu numele de Macrina, iar paraclisul de iarnă al Mănăstirii Miclăuşeni o are ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Macrina. De aceea, după hramul principal al mănăstirii noastre - sărbătoarea Bunei Vestiri - aceste două prăznuiri, Sfânta Cuvioasă Macrina şi Sfântul Proroc Ilie, care au o comuniune şi unitate specială, reprezintă cel de-al doilea hram al aşezării monahale de la Miclăuşeni. Mai avem un hram, cel al paraclisului de vară, aşezat sub ocrotirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare”, ne-a declarat monahia Parascheva Călmăţuianu, coordonator al Centrului social-cultural „Sfântul Ilie“ de la Miclăuşeni.

Mănăstirea Miclăuşeni, Castelul Sturdza şi parcul dendrologic - care se întinde pe 30 de hectare, fiind cel mai mare parc de acest fel din judeţul Iaşi - sunt reunite în Centrul social-cultural „Sfântul Ilie“, administrat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Turiştii care vor să se bucure de frumuseţea acestor locuri, de parcul dendrologic care conţine arbori seculari, precum stejari de aproximativ 400 de ani, plopi de 250 de ani, frasini ce au atins 300 de ani, ginkgo biloba de peste un secol, castani şi tei de peste 150 de ani, o floră spontană deosebit de bogată şi chiar plante rare, cum ar fi stânjenelul pitic şi nufărul galben, se pot caza la reşedinţa de la Miclăuşeni în condiţii avantajoase.

Citește alte articole despre: actualitate, Arhiepiscopia Iasilor, stiri